Lanul de grau

Ating spicele de grâu cu palma,
călcând pământul umed şi strig pădurea.
Gâdilatul din palmă mă aduce la realitate şi
mă face să recunosc, să accept că exist.
Renasc la tot ceea ce ţine de corpul omenesc.
Nu fac parte din lumea maniacilor sexuali,
nu fac parte din familia ciudaţilor sentimentali,
sunt o femeie şi atât!
Îmi doresc o noapte fierbinte cu tine
sau o zi plină de atingeri şi suspine pătrunse
de iubire nebună, lavă necontrolată.
Galbene spice de grâu, Doamne, ce bine semănaţi.
Sunteţi surori gemene? Aşa multe surori gemene?
Eu, sunt o biată muritoare, dar vă admir şi cutreierând
marea galbenă unduindu-se ca valul pe câmpie,
vă ating şi muşc flămândă din voi,
sărutând razele ce-mi încălzesc obrajii.
Intru victorioasă în minunata noapte
clădită din mirosul vostru, hrănită din
durerea ce am lăsat-o pe înserat la porţile uitării.
Vă ating uimită de miracolul pământului.
Intru în lumea dragostei, privită de cerul
care mă pândeşte neîncetat,
şi spicul de grâu care îmi atinge palma…