Tarziu in flori de tei…

Nu cred şi nici nu vreau să cred
Că e târziu sau prea devreme,
Spre şansa gândului alerg
Servindu-mi vise şi catrene.

Pe şoapta gesturilor tale
Pluteşte iar dorinţa-n mine,
În braţele continentale
Se nasc cuvintele senine.

Şi iar iubirea e de vină,
Un sufletul prea învolburat
O simplă atingere de mână
Bărbat nebun,m-ai fermecat.

E prea târziu pentru iubire
Sau prea devreme-n viaţa mea
Prezent făţarnic,omenire,
În dor se-neacă inima.

Dă-mi mâna să-mi ating curajul
Ce stă la pândă-n ochii mei,
Dă-mi un sărut şi-apoi necazul
Se va preface-n flori de tei.